Revenirea la piaţa liberalizată a energiei electrice nu trebuie consemnată ca un şoc pentru consumatori, mai ales că statul va continua să sprijine consumatorii vulnerabili şi mai ales că nu toate facturile vor înregistra majorări, potrivit unor precizări oferite de Federaţia Asociaţiiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) la solicitarea ziarului BURSA.
Daniela Dărăban, director executiv al ACUE, ne-a transmis: „Nu toate facturile vor creşte în perioada următoare. Estimările indică o creştere pentru consumatorii casnici care au beneficiat de plafoanele de 0,68 şi 0,80 lei/kWh. Aceste plafoane nu au reflectat valori sustenabile, fiind mult sub costurile reale din piaţă. Cu titlu de exemplu, un consumator casnic plătea în jur de 60 de lei la un consum de 90 kWh/lună. De la 1 iulie, aceeaşi cantitate de energie ar putea costa între 117 şi 144 de lei, în funcţie de oferta aleasă şi zona de distribuţie. Dacă o familie consumă 150 kWh/lună şi alege o ofertă la 1,4 lei/kWh, factura la energie electrică lunară va fi în jur de 210 lei. Pentru gospodăriile cu consumuri mai mari (peste 255 kWh/lună) impactul va fi mai mic, întrucât aceste familii plătesc deja preţul din contracte negociate pe piaţa liberă. Statul va continua sprijinul pentru consumatorii vulnerabili prin ajutoare ţintite – 50 lei/lună pentru persoanele cu venituri sub 1.940 lei/lună (persoană singură) sau 1.784 lei/membru de familie. Clienţii trebuie să ştie că pot beneficia de acest ajutor doar după ce se vor înscrie pe o platformă dedicată. Pentru cei care nu se pot înscrie direct, statul oferă sprijin prin personal dedicat în primării şi oficii poştale. Mai mult, pe lângă ajutorul direct, vor fi programe de finanţare dedicate eficienţei energetice. Cu ajutorul acestor programe, consumatorii vulnerabili vor putea beneficia de soluţii de eficientizare a consumului. Eliminarea plafonării şi revenirea la o piaţă liberă, cu preţuri mai apropiate de costurile reale, vor stimula consumatorii să îşi optimizeze consumul şi să investească în măsuri de eficienţă energetică. Un consumator eficient este mai puţin expus la volatilitatea pieţei. O parte din creşterea facturilor poate fi compensată de măsuri simple – investiţii în izolaţie, ferestre eficiente, instalarea de becuri LED, electrocasnice eficiente, automatizări casnice (ex. termostate inteligente)”.
Domnia sa a arătat că, în privinţa consumatorilor non-casnici, impactul reliberalizării pieţei energiei electrice nu ar trebui să fie unul semnificativ.
Directorul executiv al ACUE a menţionat: „Ei au funcţionat cu un plafon de 1-1,3 lei/kWh, iar preţurile din piaţă sunt apropiate de aceste valori. Să nu uităm că, pentru anumiţi consumatori noncasnici sunt în vigoare şi alte instrumente de sprijin, de exemplu exceptarea de la plata certificatelor verzi. Fondul Social pentru Climă va oferi sprijin pentru a atenua impactul social al costurilor legate de preţul energiei, inclusiv pentru microîntreprinderi vulnerabile. România are alocată o sumă de minim 5,05 miliarde de euro şi maxim 6,01 miliarde de euro pentru perioada 2026-2032, prin acest instrument. Planul Naţional Social pentru Climă va detalia modul de utilizare a acestor fonduri. Nu în ultimul rând, consumatorii industriali pot face audituri energetice, optimiza procesele şi instala sisteme de management energetic, cu economii semnificative pe termen lung şi creşterea competitivităţii”.
Danela Dărăban a amintit că, deşi piaţa de energie electrică din România a fost complet liberalizată la începutul anului 2021, pe fondul creşterii dramatice a preţului energiei pe piaţa angro, la nivel global – practic, în 2022, media anuală a preţului pe PZU a depăşit 1000 lei/MWh, cu vârfuri spectaculoase de peste 2000 lei/MWh -, statul a intervenit prin plafonarea preţurilor finale pentru consumatori, ca măsură de protecţie socială. Menţionăm că, de la 1 iulie 2025, aceste măsuri de plafonare au fost eliminate, ceea ce înseamnă că facturile vor reflecta evoluţia preţului pe piaţa angro şi a componentelor reglementate din factură, cum sunt tarifele de transport şi distribuţie, acciza şi TVA.
Reprezentanta ACUE susţine că renunţarea la plafonarea generalizată e decizia corectă pentru a avea o piaţă competitivă, cu preţuri corecte şi oferte mai bune.
„Cea mai mare competiţie din sectorul energetic se înregistrează pe segmentul de furnizare. Conform rapoartelor ANRE, avem peste 40 de furnizori activi. Dar cheia este activarea consumatorului. Trebuie să fim cu toţii mai atenţi la ce semnăm, să comparăm ofertele, să cerem claritate şi să alegem conştient. Statul nu se retrage din sprijin, ci îl direcţionează acolo unde chiar e nevoie – către persoanele vulnerabile, în cazul consumatorilor casnici. În acelaşi timp, pentru anumiţi consumatori noncasnici sunt în vigoare şi alte instrumente de sprijin, de exemplu exceptarea de la plata certificatelor verzi. Pentru autorităţile responsabile şi furnizorii de energie responsabilitatea creşte. Avem datoria să informăm transparent şi să ajutăm clienţii să înţeleagă clar opţiunile: contracte cu preţ fix sau variabil, perioade de valabilitate, clauze şi condiţii, dreptul de a schimba furnizorul. O piaţă concurenţială funcţionează cu consumatori informaţi şi exigenţi. Numai aşa vom avea oferte corecte şi adaptate nevoilor fiecăruia”, ne-a transmis Daniela Dărăban.
Domnia sa a precizat că pentru companiile membre ale ACUE care includ furnizori şi operatori de distribuţie, eliminarea plafonării înseamnă o trecere de la un regim cu risc politic şi financiar (vânzare sub cost şi decontări întârziate de la stat) la un model concurenţial, guvernat de semnale reale de piaţă. Directorul executiv al ACUE a spus că pentru furnizori, dispare presiunea distorsiunilor administrative, dar creşte exigenţa pieţei. Furnizorii vor fi nevoiţi să adopte strategii comerciale mai competitive, gestiune mai bună a riscurilor, servicii mai bune pentru clienţi şi, nu în ultimul rând, adaptarea la sprijinul ţintit pentru consumatorii vulnerabili. Deşi plafonul general dispare, statul va susţine consumatorii vulnerabili prin ajutoare ţintite. Furnizorii vor avea rolul de a implementa aceste scheme, asigurând continuitatea serviciilor pentru aceşti clienţi. Daniela Dărăban a concluzionat: „Operatorii de distribuţie, deşi rămân reglementaţi în privinţa tarifelor, vor trebui să faciliteze migrarea clienţilor între furnizori şi să modernizeze infrastructura şi sistemele de măsurare. Va creşte presiunea pentru modernizarea infrastructurii şi digitalizarea proceselor de racordare şi măsurare”.
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro